#timpulsacitim sau ce se întâmplă cu cititul în România

1 din 5 români nu a citit vreodată o carte.

Pentru mine, cititul e ca și cum aș respira: fiecare pagină e ca o gură de aer. În general nici nu plec de acasă fără o carte după mine, nu mă simt în siguranță fără ea. Exagerez de multe ori și iau două, în caz că o termin pe prima. Le iubesc atât de tare, încăt nu mă deranjează dacă geanta mea ajunge să cântărească și 5 kg.

Dar acesta este cazul unei fete aproape obsedate, care își dorește să citească pe tot parcursul vieții, eventual și ca viitor job-măcar de ar fi posibil! Ce se întâmplă cu cei care pleacă dimineața, aproape pe întuneric, la serviciu și se mai întorc seara, tot noaptea? Aproape că nici nu îți mai arde de citit, îți vine să te pui pe canapea la televizor, să vezi un film sau să te bagi direct în pat. Și te gândești la acest moment încă de când ai plecat de acasă.

Adevărul este că e mult mai ușor să ne relaxăm și să ne simțim bine atunci când nu trebuie să facem nimic pentru plăcere, cum este în cazul filmelor. Atunci când citim, datul paginilor devine un ritual, trebuie să le parcurgem pentru a ne simți bine. În Mesaj către tineri de Alex. Ștefănescu, criticul literar povestește despre acest fenomen cu care ne confruntăm: ne-am obișnuit să primim totul de-a gata.

Mai mult de atât, nici măcar nu acceptăm această realitate. Spunem că nu avem timp. Când aud expresia Nu am timp să citesc mă gândesc la toate momentele în care de fapt avem, dar nu le folosim:

  • la cafea (în loc de scrollat pe rețele de socializare și apreciat aceleași postări de nenumărate ori)
  • în mijloacele de transport în comun- RECUNOSC, aici vine partea tricky: aglomerația face cititul dificil, nu poți să ții cartea și cea mai bună variantă este un e-book pe telefon, tabletă sau e-reader.
  • seara, înainte de culcare

și lista continuă…

Pare neobișnuit că insist pe această idee, devine enervant. În același timp, mă gândesc la acel 1 din 5 care nu a pus mâna niciodată pe o carte. Încerc să îmi dau seama ce e mai rău: să nu știi ce ratezi, ce frumoasă este lumea cărților sau să ai această șansă, dar să nu te folosești de ea. Ambele variante sună grav.

Timpul să Citim aduce împreună cititorii și nu numai, încercând să arate că până și 5 minute petrecute cu o carte în fiecare zi nu fac rău, ci pot schimba lucrurile. Inspirați de cărți și de propriile experiențe de lectură, ei mai dau o șansă cititului în vremile sale cele mai grele. Implicit, ne ajută și pe noi să nu lăsăm să dispară plăcerea lecturii, o idee neplăcută ce poate deveni realitate, cel puțin în România, după cum sugerează și statisticile.

Stă în puterea noastră să salvăm cititul, de ce să nu o și facem? Vă provoc să citim cel puțin 5 minute în fiecare zi dintr- o carte, să redescoperim această plăcere pe care prea mult am căutat-o în alte locuri. Cu siguranță o să primim o poveste bună la schimb!

Pe timpulsacitim.ro găsiți mai multe informații, statistici, mesaje de la diverși cititori și cum vă puteți implica în discuție. Postați despre experiența voastră cu cititul folosind tag-ul #timpulsacitim și îi puteți inspira și pe alții să citească zilnic.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: