Multe

Trec prin multe locuri și zile
Sunt multe nopți și clipe
Prin care
Aș vrea să nu mai trecem
Fiecare,
Ci împreună
Amândoi
Mereu de mână
Doar în doi.

Aș vrea să fii tu cel care
Zice hai
Să ne jucăm sub soare!
Dar care dintre “tu” ești oare?

Cel cu zilele-n sac
Și pentru care iubirile nu se mai nasc?
Sau cel care în romane ascunde
Frica ce nu are unde
Oi fi tu oare cel ce apare în vis
Cu suflet ferecat, distins?

Nu ești nici tu, nu e nici altul
Nu e nimeni, doar dezastrul.
Tot aștept să apară astrul
Nu cel galben pe cer albastru.

Al meu astru-i negru și amar
Numără inimi ce tresar
În zadar caut să le repar
Ce a fost se intoarce rar.

-scrisă într-o plimbare în parc.